Clinica de animale mici Arad

Ecografia animalelor de companie

admin — Wed, 14 Dec 2011 11:08:21 +0000

Din postura specialistului dar si a iubitorului de animale, voi incerca sa vin cu niste sfaturi care sa va ajute in a-l face fericit pe companionul dumneavoastra patruped.
Ecografia animalelor de companie reprezinta un mijloc de investigare modern necesar unui diagnostic complet si corect. Indicatiile sunt pentru evaluarea pozitiei, marimii si formei organelor, aprecierea rapoartelor stabilite cu organele invecinate, identificarea modificarilor intraparenchimatoase (chisti, tumori, abcese). Se poate pune un diagnostic de gestatie, identificându-se fetusii, vârsta, apreciindu-se viabilitatea acestora.
Avantajele acestei metode sunt reprezentate de faptul ca e o metoda neinvaziva, neexistând riscul iradierii, care ofera informatii privind organele interne si fluidele existente. Din pacate, nu pot fi examinate structurile osoase si gazoase. Este un examen nedureros si practic inofensiv. Nu afecteaza organismul investigat si nici produsii de conceptie. Nu exista restrictii in ceea ce priveste repetarea acestui tip de examen.

Controlul periodic al stării de sănătate al animalelor în vârstă.

cristi — Tue, 06 Sep 2011 20:44:17 +0000

Se ştie că un organism în vârstă nu mai funcţionează la acelaşi randament ca şi unul tânăr sau de vârstă medie. Din această cauză este mult mai suspect şi vulnerabil faţă de unele boli cronice. Descoperirea din timp a acestora, permite un tratament mult mai eficient astfel încât să se poată asiguraun comfort o periodă cât mai lungă de timp animalului dumneavoastră.

Control parazitologic extern

cristi — Tue, 06 Sep 2011 20:34:40 +0000

Paraziţii externi sau ectoparaziţii sunt organisme care trăiesc pe corpul animaleleor de companie producând acestora diverse leziuni patologice şi disconfort, atât pentru animal cât şi pentru proprietar.

Cei mai deşi ectoparaziţi întâlniţila animalele de companie sunt purecii, căpuşele, paduchii şi agenţii râiei.Paraziţii externi determină leziuni la locul de parazitare, producând reacţie inflamatorie locală. Datorită pruritului (scărpinatului) insistent apar zgârieturi care se pot infecta aparând piodermatita. De asemenea saliva puricilor pot determina apariţia dermatitei alergice, iar căpuşele pot fi agenţi de transmitere pentru multe boli infecţioase unele dintre ele incurabile. Există foarte multe produse antiparazitare pe piaţă.Pentru alegerea produsului cel mai bun sub raport preţ calitate adresaţi-vă întotdeauna medicului veterinar, astfel reuşiţi să evitaţi o serie de neplăceri.

Control parazitologic intern

cristi — Tue, 06 Sep 2011 20:29:08 +0000

Paraziţii interni sau endoparaziţii sunt organisme care trăiesc in interiorul animalelor de companie care le găzduiesc asigurându-leinvolutar atât adăpost cât şi substanţe nutritive. Pe lângă acest efect negativ pe privare de substanţe nutritive de la organismul gazdă, unii dintre paraziţii interni ai animalelor de companie (Toxocara sp., Toxoplasmoza) pot fi transmişi şi la om. Din aceste considerente este foarte important ca medicul veterinar sa stabilească un control eficient pentru a combate aceste organisme dăunătoare.

Stabilirea programului de vaccinare

cristi — Tue, 06 Sep 2011 20:26:21 +0000

Vaccinurile sunt produse biologice care conţin bacterii sau virusuri neutralizate sau componente ale acestora care inoculate la un animal sănătos nu pot produce boala. În schimb însă, determină la nivelul organismului producerea de anticorpi specifici, care conferă organismului o protecţie în cazul când acesta este atacat de bacteriile sau virusurile respective.

O altă importanţă majoră a programului de vaccinare corecte este protejarea noastră, a oamenilor, care suntem în contact direct cu animalele de companie, având în vedere că unele boli (leptospiroza sau turbare) pot fi transmise şi nouă.

Eficienţa programului de vaccinare depinde de mai mulţi factori ( starea de sănătate, vârsta, starea de intreţinere, gestaţia, tratamente efectuate recent,tipul de vaccin,stocarea şi manipularea acestora, calea de administrare etc) şi de aceea stabilirea acestuia trebuie făcută numai de medicul veterinar.

Ciqiuita

admin — Tue, 30 Aug 2011 07:23:20 +0000

Ciqiuta este un metis de terrier, femelă în vârstă de 6 ani. A fost adusă la noi din cauza problemelor de urinare. De câteva zile bune urina frecvent şi puţin culoarea urinii fiind de culoare maro-roşietică. De asemenea uneori şi scheuna în timpul urinării.
              După un examen clinic complet pentru stabilirea diagnosticului cert s-a propus proprietarului un examen de laborator al sângelui,al urinii şi un examen ecografic.
               La examenul ecografic s-a observat că pereţii vezicii urinare sunt îngroşaţi, iar în vezică s-au observat multiple formaţiuni cu diametrul de aprox. 2-3 cm care posterior umbreau imaginea ecografică.Pe baza acestei constatări s-a aflat cauzaproblemelor Ciqiutei. Acesta a fost prezenţa calculilor (pietre) urinari în vezica urinară. Rezultatele examenului de urină au arătat prezenţa unei infecţii la acest nivel ceea ce venea în concordanţă cu cele observate până atunci.
               După aflarea reultatelor examenului de sânge care indicau un risc anestezic minor s-a propus intervenţia chirurgicală în vederea îndepărtării pietrelor.
              După îndepărtarea acestora din vezica urinară acestea s-au trimis la laborator unde s-a stabilit că este vorba de aşa numitele struviţi, astfel încât s-a putut începe o dietă specifică pentru prevenirea eventualelor recidive.

Piometrul

admin — Tue, 30 Aug 2011 07:22:32 +0000

Piometrul este inflamaţia cu puroi a coarnelor utrerine fiind o boală gravă a căţelelor şi pisicilor, care netratată poate cauza chiar mortea acestora.
Se întâlneşte mai frecvent a căţele cauzele care duc la apariţia acestei boli fiind multiple. Dintre cauzele majore se semnaleaza dezechilibrul hormonal (predominanţa hormonilor gestageni- progesteronul) care determină modificări la nivelul mucoasei uterine ceea ce faciliteazăinstalarea infecţiei la acest nivel. Utilizarea pe termen lung medicamentelor hormonale cu scopul de a amâna sau a suprima căldirile pot determina apariţia piometrului.

   Boala în sine poate evolua sub 2 forme:
          · cu gât uterin (cervix ) deschis când secreţiile purulente se drenează spre exterior aspect ce este semnalat şi de proprietar
            · cu cervix închis când secreţiile purulente neputându-se drena se acumulează în coarnele uterine determinând creşterea acestora în volum. Astfel acestea pot să crească de până 10 ori în volum existând totodată pericolul rupturii peretelui coarnelor uterine cu scurgerea conţinutului purulent în cavitatea abdominală ceea ce duce laşoc septico-toxic şi implicit la moartea animalului.
             Printre simptomele care pot fi observate de proprietar se semnalează :
            · abaterea, tristeţea
            · lipsa poftei de mâncare
            · consum de apă excesiv
            · urinare excesivă
            · mărirea abdomenului
            · vomă
            · febră
            · scurgeri de culoare galbena la nivelul vulvei

De asemenea este foarte important de ştiut că nu toate simptomele enumerate apar în acelaşi timp pe acelaşi individ. De aceea este necesar ca animalul suspicionat să fie prezentat medicului veterinar diagnosticul cert stabilindu-se pe baza examenului de laborator al sângelui şi a examenului ecografic.

Rezolvarea unei hernii diafragmatice

admin — Tue, 30 Aug 2011 07:21:51 +0000

Pisicuta din imaginile de mai jos a fost adusă la noi la clinică deoarece de 1 zi nu se simţea bine, refuza hrana, respira foarte greu si statea preponderent retrasă.Proprietarul bănuia că Iepurasul (asa a fostbotezată pisica cu 3 ani în urmă când a fost adoptată, proprietarul găsind-o în jurul blocului fiind foarte mică si neajutorată) a fost lovită de o masină. Starea ei s-a agravat brusc, de la o zi la alta şi prezenta durere lamanipulare.Dupa o examinare atentă am propus efectuarea unei radiografii a cavităţii toracice pentru a confirma sau a infirma o afectiune frecvent întălnită dupa accidentele auto şi anume hernia diafragmatică.
Diafragma este un “perete” muscular care desparte cavitatea toracica unde se află plămânul si inima de cavitatea abdominala unde se afla stomacul, ansele intestinale , ficatul, splina, rinichii, vezica urinară,ovarele si coarnele uterine (în cazul femelelor). Pe lângă acest rol de a despărţi cele 2 cavităţi diafragma mai are şi un rol important în respiraţie.Contribuie alături de muschii intercostali la efectuarea mişcărilor respiratorii. În imaginea de mai jos se poate observa foarte uşor asezarea organelor importante din cavitatea toracala si raportul acestora fata de diafragmă.
În cazul în care din motive traumatice sau congenitale diafragma suferă leziuni de continuitate au loc grave tulburări respiratorii. Deoarece în aceste situaţii cavitatea toracică nu mai este “etanşă” plămânul nu se poate destinde si să se umple cu aer complet , instalându-se o insuficienţă respiratorie. De asemenea prin “spărtura ” de la nivelul diafragmei pot să migreze diferite organe de la nivelul cavităţii abdominale (anse intestinale splina stomac etc.) care pot presa plămânul accentuând astfel insuficienţa respiratorie.
În radiografiile făcute pisicuţei se poate observa cum ansele intestinale au pătruns în cavitatea toracică şi “maschează” plămânul.
Rezolvarea acestor afecţiuni poate fi făcută doar chirurgical, fiind o operaţie dificilă care necesită aparatură specială. Este obligatoriu ca anestezia să fie făcută cu ajutorul aparatului de narcoză inhalatorie cu respiraţie asistată deoarece in momentul in care se deschide cavitatea abdominala animalul este practic incapabil să respire şi fără posibilitatea asigurării respiraţiei artificiale el este sortit pieririi.

În pozele de mai jos vă prezentăm cum a decurs operaţia. Nu a fost uşor deoarece cam 60 % din diafragma a fost ruptă. Am reuşit însă să suturăm diafragma, starea pisicii imbunatatindu-se spectaculos dupa operaţie.

Diafragma este un “perete” muscular care desparte cavitatea toracica unde se află plămânul si inima de cavitatea abdominala unde se afla stomacul, ansele intestinale , ficatul, splina, rinichii, vezica urinară,ovarele si coarnele uterine (în cazul femelelor). Pe lângă acest rol de a despărţi cele 2 cavităţi diafragma mai are şi un rol important în respiraţie.Contribuie alături de muschii intercostali la efectuarea mişcărilor respiratorii. În imaginea de mai jos se poate observa foarte uşor asezarea organelor importante din cavitatea toracala si raportul acestora fata de diafragmă.

În cazul în care din motive traumatice sau congenitale diafragma suferă leziuni de continuitate au loc grave tulburări respiratorii. Deoarece în aceste situaţii cavitatea toracică nu mai este “etanşă” plămânul nu se poate destinde si să se umple cu aer complet , instalându-se o insuficienţă respiratorie. De asemenea prin “spărtura ” de la nivelul diafragmei pot să migreze diferite organe de la nivelul cavităţii abdominale (anse intestinale splina stomac etc.) care pot presa plămânul accentuând astfel insuficienţa respiratorie.

În radiografiile făcute pisicuţei se poate observa cum ansele intestinale au pătruns în cavitatea toracică şi “maschează” plămânul.

Rezolvarea acestor afecţiuni poate fi făcută doar chirurgical, fiind o operaţie dificilă care necesită aparatură specială. Este obligatoriu ca anestezia să fie făcută cu ajutorul aparatului de narcoză inhalatorie cu respiraţie asistată deoarece in momentul in care se deschide cavitatea abdominala animalul este practic incapabil să respire şi fără posibilitatea asigurării respiraţiei artificiale el este sortit pieririi.

Povestea unei căprioare

admin — Tue, 30 Aug 2011 07:17:36 +0000

Într-o zi de toamnă târzie un domn s-a prezentat la noi cu rugămintea de a ajuta o căprioara pe care cu câteva minute mai devreme l-a salvat din colţii unui ciobănesc german.

După cum se vede în imaginile alăturate rana provocată de câine a fost foarte gravă dar având in vedere acest pacient mai puţin obişnuit am decis că trebuie să-l salvăm. Nu operaţia a fost cea care ne-a ridicat dificultăţi ci tratamentele postoperatorii. În primele zile a fost foarte greu să ne apropiem şi să-i facem tratamentul, dar apoi a devenit mai blândă şi stresul de manipulare a scăzut considerabil.După 2 săptămâni de tartament plaga s-a vindecat in aşa fel încât am putut-o liniştiţi să o eliberăm.

Salvarea piciorului unei pisicuţe

admin — Fri, 26 Aug 2011 09:47:04 +0000

Pisicuţa din imaginile de mai jos a fost adusă de către o doamnă care a gasit-o in faţa casei in urmă cu câteva zile. După cum se poate observa şi în pozele de mai jos pisicuţa a suferit un grav traumatism care s-a soldat cu o fractură deschisa a tibiei drepte. Gravitatea situaţiei a fost dată şi de faptul că pisica fiind găsită după mai multe zile de la producerea accidentului rana a fost foarte infectată. Deşi situaţia a fost foarte gravă impunându-se mai degrabă amputarea membrului, din cauza pericolului iminent de septicemie, am decis totuşi să încercăm să salvăm piciorul acestei pisicuţe draguţe.

Nu a fost deloc uşor, prima săptămână de la operaţie fiind necesară toaletarea şi tratarea plăgii de câte 3-4 ori pe zi. De asemenea in această săptămână pisicuţa a făcut multe puseuri febrile din care cauză refuza frecvent mâncarea fiind necesară si susţinerea generală prin perfuzii a pisicuţei.

După o lună de tratament însă eforturile noastre au fost cununate de succes pisicuţa vindecându-se în totalitate. O altă veste fericită este că am reuşit să găsim şi un companion uman pentru ea astfel încât pisicuţa nu o să mai fie nevoită să vagabondeze pe străzi supusă diferitelor pericole.